Corecțiile financiare în achizițiile publice finanțate din fonduri europene: între obligații explicite și interpretări excesive

Rezumat:

Articolul analizează reglementările incidente în materia corecțiilor financiare aplicate în cadrul achizițiilor publice finanțate din fonduri europene, cu accent pe suspendarea procedurii de atribuire. Sunt evidențiate limitele legale privind obligația de notificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (TED-JOUE), precum și interpretările excesiv-formaliste ale autorităților de control.

Concluzia principală este că impunerea de sancțiuni financiare trebuie să fie fundamentată pe norme legale clare, și nu pe simple „posibilități” sau „așteptări” extrapolate ale autorităților de management/de control, pentru a respecta principiile legalității, securității juridice și încrederii legitime.

Cuvinte cheie:

#Achiziții publice; #Corecții financiare; #Transparență; #Suspendare procedură; #TED-JOUE; #SEAP; #Drept administrativ; #Contencios UE; #OUG nr. 66/2011; #HG nr. 395/2016; #Legalitate sancțiuni; #Securitate juridică; #Interpretare abuzivă

1.   Introducere

În cadrul implementării proiectelor finanțate din fonduri europene, autoritățile contractante sunt supuse unui sistem de control riguros, care include posibilitatea aplicării de corecții financiare în baza OUG nr. 66/2011. Totuși, aplicarea acestor sancțiuni este validă numai dacă se bazează pe normele legale clare, nu pe interpretări administrative extinse sau pe presupuse obligații implicite.

Articolul de față analizează cazul suspendării unei proceduri de achiziție publică și controversa legată de pretinsa obligație a publicării acesteia în TED-JOUE, oferind o abordare juridică ancorată în cadrul legislativ aplicabil.

2.   Cadrul legal aplicabil

Reglementările relevante pentru analiza noastră sunt următoarele:

• Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, în special art. 7, art. 55 și art. 221 alin. (7);
• HG nr. 395/2016, norme metodologice aferente, privind procedura publicării anunțurilor și modificărilor acestora;
• OUG nr. 66/2011, privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor în fonduri europene;
• Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1986, privind formularele standard utilizate în TED-JOUE;
• Codul civil, în special art. 1.164, privind obligațiile și facultățile juridice ale unui subiect de drept;
• Jurisprudența CJUE privind principiile legalității și încrederii legitime (cauzele Rotaru c. România, Beentjes, Menarini, etc);
• Jurisprudența națională.

3.   Suspendarea unei proceduri de achiziție: reglementară clară versus interpretare arbirtrară

Suspendarea unei proceduri de achiziție publică este o instituție reglementată expres de Legea nr. 101/2016 (art. 22-23) și presupune o întrerupere temporară a derulării unei proceduri de atribuire. Poate interveni ca efect al:

• Promovării unei contestații (art. 22 din Legea nr. 101/2016);
• Deciziei CNSC sau a instanței de judecată;
• Unor motive administrative sau de necesitate justificate de autoritatea contractantă.

Potrivit legislației în vigoare (Legea nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016), suspendarea se realizează prin intermediul platformei SEAP, fiind automat vizibilă și accesibilă tuturor operatorilor economici, inclusiv celor europeni, prin link-ul public din secțiunea I.3 TED-JOUE. Pașii tehnici sunt detaliați în manualul SEAP pentru autorități contractante, unde se precizează că în cazul suspendării, starea procedurii este actualizată automat, iar utilizatorii înregistrați – inclusiv cei din alte state UE – au acces direct la această informație prin link-ul public din secțiunea I.3 a anunțului TED-JOUE.

• Pentru a suspenda procedura se acționează butonul „Suspendare”, urmând ca la primirea mesajului din partea sistemului informatic, Autoritatea contractantă să confirme acțiunea de suspendare a procedurii. Dacă acțiunea de suspendare se realizează cu succes, starea procedurii se va modifica din „În desfășurare” în „Suspendată”. În secțiunea „Istoric suspendare” va apărea o intrare cu data la care s-a efectuat acțiunea de suspendare.
• La momentul revenirii din suspendare se va completa automat data de sfârșit a suspendării, urmând ca astfel procedura să revină din suspendare. Sistemul va afișa mesajul de succes pentru operația de revenire din suspendare, iar starea procedurii se modifică din „Suspendată” în „În desfășurare”. În secțiunea Istoric suspendare sistemul va afișa data finalizării suspendării. Dacă e cazul, la revenirea din suspendare se vor face extinderi de termene (automate sau manual).
• Atât la acțiunea de suspendare, cât și la cea de revenire din suspendare, sistemul va genera o notificare către operatorii economici care sunt participanți în procedura online, precum și celor care au subscris la anunțul de inițiere pentru primirea de notificări (indiferent de modalitatea de desfășurare a procedurii).

Analiza legislației primare (Legea nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016) arată clar că nu există obligația publicării unei erate în TED-JOUE cu privire la suspendare. Mai mult, formularele standard ale Comisiei Europene privind modificările anunțurilor de participare nu prevăd câmpuri dedicate stării „suspendat”, iar conectivitatea SEAP-TED asigură transparența.

În tot acest context, trebuie să precizăm și faptul că autoritățile de management nu au emis instrucțiuni obligatorii pe care autoritățile contractante, beneficiare de fonduri europene, trebuie să le respecte atunci când se confruntă cu suspendarea unei proceduri de achiziții publice. În atare condiții, acestea nu pot interpreta arbitrar și nu pot introduce pretinse obligații, atâta vreme cât ele nu sunt clar reflectate la nivelul legislației.

În concluzie, autoritățile contractante care se confruntă cu problema suspendării unei proceduri de achiziție sunt obligate așadar să respecte legislația din materia achizițiilor publice și să întreprindă pașii necesari care să asigure un acces transparent, bazat pe egalitate și nediscriminare cu privire la toate informațiile unui anunț de achiziție publică.

Având în vedere aceste aspecte, devine inexplicabil de ce autoritățile de control emit adrese de corecții financiare și note de constatare a neregulilor privind nepublicarea suspendării în TED-JOUE, având drept argumente că „autoritatea are această posibilitate”.  O afirmație generică, formulată sub forma unei posibilități, încalcă principul securității juridice, principiu de drept existent atât în dreptul Uniunii Europene, cât și în dreptul român, și, de asemenea, principiul încrederii legitime. Legislația trebuie să fie clară, predictibilă, unitară și coerentă, fără modificarea normelor juridice care să afecteze stabilitatea regulilor instituie prin acestea.

4.   Jurisprudență relevantă

Un reper esențial în această materie îl reprezintă Sentința civilă nr. 95/2024 a Curții de Apel București, care a analizat în mod direct legalitatea aplicării unei corecții financiare pentru nepublicarea suspendării în TED-JOUE. Instanța a reținut:

• „Pentru participarea la procedură cu ofertă, operatorii economici aveau obligația de a urma procedura de înregistrare în sistemul electronic național SEAP. Prin înregistrarea și înscrierea la procedură se prezumă că au avut acces la orice document publicat de autoritatea contractantă în cadrul procedurii, inclusiv la decizia de prelungire a termenului de depunere a ofertelor, dar și la suspendarea procedurii, nefiind imputabil autorității că ar fi aplicat un tratament discriminatoriu între utiizatorii SEAP și utilizatorii JOUE și că ar fi încălcat principiile transparenței și egalității de tratament”.
• „Curtea constată că asigurarea minimului de transparență impus de lege și de legislația europeană a fost atins, câtă vreme anunțul de participare a fost publicat în JOUE, iar sistemul JOUE face trimitere la SEAP pentru participarea la procedura de achiziție, unde se pot găsi toate detaliile privind suspendarea, eratele de prelungiri, clarificările aduse ș.a.m.d.”.
• „Cu alte cuvinte posibilitatea cunoașterii tuturor detaliilor referitoare la procedura a fost posibilă prin publicarea anunțului de participare în JOUE, fapt care permitea operatorilor economici să ajungă la anunțul de participare din SEAP. Desigur că un anumit nivel de rigurozitate este necesar în desfășurarea procedurilor de achiziție cu respectarea principiilor în materie, însă acesta trebuie să fie susținut și de cadrul normativ existent”.

Această jurisprudență confirmă că interpretările extensiv-formaliste ale autorităților management/control nu pot prevala în lipsa unui cadru normativ precis.

5.   Concluzii

Aplicarea unei corecții financiare pentru nepublicarea suspendării unei proceduri în TED-JOUE, în lipsa unei obligații legale, este nelegală, disproporționată și arbitrară. Suspendarea este reglementată strict de legislația națională, se realizează transparent în SEAP și nu afectează condițiile esențiale ale procedurii.

Sancțiunile pot fi aplicate doar atunci când există un temei legal precis, accesibil și anterior cunoscut autorităților contractante. Este imperios ca autoritățile de control să se limiteze la aplicarea legii și să evite extinderea artificială a obligațiilor prin interpretare administrativă.

Respectarea principiilor legalității, proporționalității și încrederii legitime reprezintă garanții fundamentale ale unui stat de drept, inclusiv în domeniul achizițiilor publice finanțate din fonduri europene.